Un basm rupt din realitate...

Hey. Sara buna.



Ceea ce e ciudat... E Sara buna? Habar n-am, ca n-o cunosc. Seara mea, in schimb, nu prea. ;)
In limita decentei, oricum. Stiti vorba aia. Seen better.


In fine. Back to the topics.


Ati incercat vreodata sa ajutati pe cineva, cu orice? Si eventual sa faceti mai mult rau decat bine? E o vorba. Drumul spre Iad e pavat cu intentii bune. Problema e ca e adevarata. Nu inteleg de ce, nu inteleg cum, si nu pot sa-mi dau seama care e toata faza asta...


In principiu, ma consider un om bun. Ok, nu perfect... Bun. As in. I woudn't harm someone without a good reason, and I would rather help than hurt or be on the sideline. Si e dificil. La modul ca, poate aici e problema, nu stiu. Nu sunt indeajuns de indiferent?

Regina Parfumurilor...

Hehe. Inca o zi la munca, un nou motiv sa postez pe blog, se pare ca. Ori asta, ori a inceput sa-mi placa. :P Daca stiti bancurile cu ursu'. :P In fine. Precum ziceam, sunt iar la munca, trag o tura de noua ore pana sa plec asa, iar pana una alta, ascult ceva muzica, mai exact Three Days Grace - Wake up. (O sa pun melodia la sfarsitul postului). Pana atunci, sa mergem mai departe... Ah, da. Era sa uit. A.M.R. 4 Zile!!!! Hai liberare!

Asa. Cum ma plictiseam eu pe acili-sha. (:P) M-am gandit sa spun povestea cu Regina Parfumurilor. Pana ajungem acolo, in schimb, trebuie sa fac o mentiune. Mai exact, un disclamer. This ain't my experience, just my story. Nu eu am patit respectiva intamplare, mai exact, e vorba de Alina. Ea a trait-o, si mi-a povestit de ea visavis de postul meu cu "Intre babe si nespalati... Aventuri in Pirofi...". Deci, ca sa ma fac specific inteles. Intamplarea specifica, nu e a  mea, nu-mi asum creditele asupra-i. Povestea in sine imi apartie, e fictiune, si orice asemanare cu persoane reale este pur intamplatoare. :) (Intotdeauna am vrut sa zic asta.)

Printre babe si nespalati... Aventuri in Profi...

(Poza nu are nici o legatura, decat franciza magazinelor in sine, dar mi sa parut foarte, foarte tare si pur romanesc, asa ca merge. Poate doar, daca eroul nostru lucra inainte la dirijari auto in parcarile Profi...)

Ma gandeam, zilele trecute la o experienta care am avut-o, si, in final, m-am decis, o sa scriu un blog-o-serial numit "Mai bine treaiam in Evul Mediu" (Cititi Leul de Oras pentru mai multe informatii). Astazi, va prezit episodul pilot, numit, "Macar atunci, aia se spalau."

Povestea, incepe scurt si sec, eram intr-un cartier din Bucuresti, considerat mai select decat cel in care locuiesc. O asteptam pe Alina, si cat asteptam eu cumintel afara sa coboare, imi zic, eh, de ce sa nu ne aprovizionam pana ajungem acasa. Si uite asa, ma indrept catre locatia unui supermarket. Toate bune si frumoase. Muzica in casti, tigara in mana, afara cald, frumos.