Rant-ul zilei. Ca si asa nu am altceva mai bun de facut, ca pula calului. Zic de acum. O sa injur. Mult. Da' oricum nu veniti voi aici sa ma vedeti pe mine purtandu-ma exemplar. Ca pana mea. Asa ca, fara prea multe prezentari, e timpul sa ploua cu mui.
Deci. Am o problema cu oamenii prosti. In principiu. Am o mai mare problema cand sunt luat eu de prost. Dar cea mai mare problema o am atunci cand imi dau seama ca eu sunt prost. Atunci ma apuca spumele, grav. Ca azi. Asa, gen, de mijloc de saptamana.
Si am o problema atunci cand faci ceva pentru cineva, si acea persoana prefera sa-si bata pula de tine. Nu caut in puii mei aprecieri, statui si memorandumuri scrise. Nu caut nici macar un acatist. Sau sa-ti mai aduci aminte de mine dimineata. Da' macar, in puii mei. Nu ma lua la pula atunci cand imi rup din timpul/interesul si atentia mea pentru tine. Ca e de porc. Rau.
Si inteleg ca toti suntem asa, jur. Ca e simplu sa mergi pe default mode. Si sa zici, da coi, totul mi se cuvine, iar in ce e mai putin decat perfect, prefer sa-mi bag pula. Dar nu e chiar asa. Nu esti tu centrul universului. Pula mea. Chiar nu esti. S-ar putea ca existenta ta sau non-existenta ta sa fie la fel de importanta pe pamantul asta cat un gandac de bucatarie. Ba chiar mai putin. Ala poate ajunge sa fie mancat de un paianjen care o sa salveze viata unui copil de un tantar purtator de malarie. Si da, daca vrei sa o ard asa, pot minimiza existenta unui om la mai putin decat a unui gandac. La fel de mult cum pot sa o maximizez catre centrul universului. Don't give yourself too much credit. The one that should receive those credits would be the people around you that put up with your shit.
Viata in gri
Un blog despre incercarea mea de a vedea lumea in nuante de gri, nu doar intr-un simplu alb si negru.
duminică, 15 iunie 2014
Aprecierea. Sau cum isi bate lumea pula de tine si tu esti prost si taci.
marți, 10 iunie 2014
Ce gasesti in cluburi. Or how awkward can people be...
Salut. Long time no write. Intentionam sa scriu de mult mai
mult timp, dar am tinut neaparat sa ma apuc sa dau o fata noua blogului.
Problema e ca nu am nici o treaba cu web-design-ul, ba mai mult, nu prea am
talent la design, asa ca tot ce fac ieste naspet, ca sa zic asa. Deci m-am
abtinut, si m-am mintit ca o sa gasesc pe cineva care sa ma ajute la costuri
minime. I didn't. So far. Am "gasit" o tipa care s-ar fi bagat, asta
prin noiembrie. E iulie. Ultima oara m-am rugat de ea sa-mi zica ce si cum prin
februarie. Deci, da. Asa ca, puii mei. Trei tigari ramase. Idei destule.
Trebuie sa bag de top, doua articole pana la sfarsitul orei. ;)
Aseara a fost ziua unui prieten. All good and nice. Am mers
in Dark (barul local), am bagat neste beri si sucuri. Toate bune, pana la
inchidere. Si ce sa facem mai departe? Ma asteptam ori sa spargem gasca si sa
mergem acasa, ori sa mai loser-uim prin fata blocului la 32 de grade band ceva
rece si facand glume de cacat. Yeah. Well. Nu. Zice tipu': “Hai in centru sa
agatam ceva.” “Wut? I mean, dafuq? Dude? I can barley hold a conversation with
a woman over the internet. You expect me to... you know, hold one face to face?
In real life? What kind of drugs are you on? I want some!”. Sau cel putin asa
am gandit. De zis am zis fie. Oricum nu aveam ceva mai bun de facut acasa, asa
ca, why the fuck not go out, throw back a couple of beers and see what happens?
marți, 8 octombrie 2013
Rosia Maidaneza...
(Pre-nota: Due to lots and lots of work I just posted this. Had it ready for like, a week, or so.)
Salut, si bine v-am regasit. Nu am mai scris de o gramada de vreme due to a lot of shit going on. Printre altele si faptul ca mi-am luat o masina si-un motor... Da' am picat carnetu' de B.. So, yeah FML. Voiam sa scriu despre asta de muuuuult timp, dar n-am apucat, si am sperat, sincer, ca o sa treaca trip-ul asta pana ma apuca pe mine cheful iar. Gen, am wordpad-ul asta deschis in alb de vreo trei zile, da' fie.
Dar, daca tot se pare ca lumea se agita, e cazul sa ma agit si eu, ca electronu', ca poate se misca si atomu'. Anyway, let's make a structure:
A) Rosia Montana. Sau de ce nu-mi pierd eu vremea pe la Universitate ca toti hipsterii.
joi, 4 iulie 2013
Bac 2013 si cum Ann a devenit epica.
In primul rand, trebuie mentionat ca de curand am avut placerea de a observa finalul anului scolar si noile examene de capacitate, sau testari nationale, cum se spune acum, ca deh, e dureros copilului sa-i spui ca e... incapabil. Dar, nu prea am ce comenta nimic acolo, intamplator materia de 1-8 e ok-ish, iar elevii se chinuie sa treaca si sa ia examenele alea. Pentru sufletul lui, in schimb, sper ca au renuntat la prostia aia de alocare in functie de medie, si nu de zona a liceelor, dar in fine.
Back to High-School, because that's where the real shit is going on. Mai exact, acolo se fac toti maro in pantaloni la inceputul verii, fie ca sunt profesori, fie ca sunt elevi. Cu alte cuvinte, pe un sistem absolut romanesc, hai sa ingrasam porcu'n ajun, elevu moare ca pica bacu' si profu' moare ca daca elevu' pica bacu' e naspa de el. Dar nici pe elev si nici pe prof nu i-a interesat tot anu' daca trece sau nu cineva bacu'. De unde problema.
miercuri, 22 mai 2013
2013, a wake-up call...
Salut. Adaug aici o nota de introducere. Am inceput si am scris mare parte din post-ul asta la inceputul anului (undeva prin ianuarie), dar nu am mai apucat sa-l termin pentru ca am fost super aglomerat cu munca. Pana una alta, am decis sa-l termin si sa-l postez pentru ca ceea ce am scris aici totusi e de actualitate. Lectura placuta! Si as mai vrea sa anunt ca am deschis un nou blog care va fi orientat exclusiv pe entertainment, in mod special filme. Puteti citi recenzia mea despre Hansel & Gretel – Witch Hunters pe Filmul Saptamanii! Lectura placuta!
Hey fuckwats. E 2013. Ce faceti? Frecam menta la rece pe net? In primul rand, trebuie mentionat ca nu, nu sunt beat sau sub influenta substantelor interzise. Doar ca e primul post pe 2013 si vreau sa va trimit la dracu. Simplu, si atat. Vreau ca anul asta sa facem ceva. Cu noi, cu mine, cu vietile noastre, asa ca, in loc de LMA, va spun un SVF si va dau un sfat invatat de mine din propria experienta si din viata de zi cu zi. Si, mai mult, o sa va spun si ce se intampla dupa. Bare with me, si FYI, it's gonna be a LONG FUCKING POST. Dar o sa merite.
Mai intai, spuneti-mi daca sunteti 140% multumiti de voi, de prietenul/prietena voastra, de locul vostru de munca sau de performantele scolare, cu alte cuvinte, daca sunteti incantati de viata voastra... Stop here. Postul asta nu este pentru voi. Pentru restul, well, incercati ceva. Numiti 5 lucruri impresionante despre voi. Scrieti-le, strigati-le, what the fuck ever, dar (si asta-i jmenu') nu aveti voie sa listati ceea ce sunteti (gen, sunt de treaba, politicos, dragut, etc) ci doar ceea ce FACETI (gen, sunt jucator profesionist de rugby, sunt motociclist, sunt cel mai bun bucatar, de-astea). Daca nu ai reusit, sau daca dupa 40 de minute inca te mai gandesti la asta, atunci postul asta este pentru tine. Si o sa il urasti. Din sulfet. Din adancul inimii. Si o sa ma urasti pe mine pentru ca l-am scris. Si o sa te urasti pe tine pentru ca l-ai citit, iar singura scuza pe care o pot aduce in legatura cu acest aspect e ca as fi vrut sa am pe cineva sa-mi bage asta pe gat acum 6-7 ani.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)