Rising angel...

Buna seara, din nou. M-am gandit sa scriu si astazi, chiar daca e destul de soon fata de ultima oara, dar am avut parte de o experienta cam aiurea azi cand veneam de la munca. Eram in taxi si in fata noastra, pe undeva dincolo de Podul Grant era un pui mic de proumbel pe mijlocul strazii. Zic pui pentru ca era micut si nu putea sa zboare. A oprit taximetristul si a incercat sa-l prinda, dar amaratul (Care tin sa mentionez era negru cu pete albe, sau alb cu pete negre, foarte frumos, oricum) a fugit sub masina unei tute proaste… Roz. Care l-a si calcat. Toate astea intamplandu-se sub geamul meu la arpoximativ jumatate de metru… I-am auzit oscioarele cum au pocnit si cum i-a pleznit pielea scotand totul afara. Si dupa ce idioata a trecut cum inca ii mai tremura un piciorus. Imagini care cred ca o sa-mi fie in minte mult timp de aici incolo. Nici nu mai zic de golul in stomac si raul pe care-l inca am, aproape opt ore mai tarziu. Asa ca, incurajat de Cati la ultimul comentariu, si cu imaginea asta proaspata in minte, am zis cat de departe pot duce idea de tragic in proza...? So, here it goes, another figment of my sick imagination…

Archangels bring vengeance

Mmm. Buna seara. Bine, cat de buna poate fi, depinde de perspectiva din care privesti. Astazi m-am gandit ca e timpul sa mai scriu cateva cuvinte din propria-mi fictiune bolnava. Ultima a prins bine, asa ca, hai sa mai bag o fisa. Ma ajuta si starea de spirit in care sunt, ce-i drept, sa mearga cuvintele mai bine decat in mod normal. Dar despre asta alta data, cand o sa fie frig afara. :P

It was late during the evening. The birds and sparrows went to bed already, and the moon was ready to rise. The streets we're calm and peacefull and the air was tense, as if knowing what was going to ensue. It was like the Grim himself was walking the street, scaring all dogs and cats into their hiding. Between they gray and blurry buildings of the city only engines roared, and roared of blood they did. Three bikes roared down the street in a V shape. Licence plates removed and armors placed, the bikers schreeched the walkway. Suddenly, they see a group of people standing in front of a building drinking. They pull over and decide to wait. Helmets still on, only moved a bit to let a ciggarette cut the nerves of steel.

In curand vor cere sange.

Hello. Ce si cum mai se face si se intampla pe mirobolantele strazi si stradute ale "blogosferei"? Intotdeauna am urat termenul ala. Pare atat de fad si de fals, plus ca sa nu mai zic ca tot hipsterasii si hipstereii o ard domle' pe blogosfera. Alta specie umana pe care n-o inteleg.

In fine. Trebuie mentionat ca acest post este primul scris integral pe Sovereign, my new laptop. Battleship class, propietate personala. Nu intru in detalii. Just that I kinda paid it's weight in blood for it. :)

Asa. Si eu astazi aveam de gand sa vorbesc despre cinism, si asta doar ca sa-mi aduc aminte de un alt post scris undeva anul trecut despre initiativa. Well, it took me an year, dar dupa ce-am vorbit cu cateva persoane, mi-am dat seama de un lucru. Cinismu' ne f*** meciul grav. Dar atat de grav incat devenim absolut amortiti la tot. Let's take few examples.

Singuratate, sau prostie?

So. A new day, a new sunrise... Or better said a new moonrise. It's the middle of the night and I spend tending my wounds. 2nd degree burns on 15-20% of my body. Asta-i unul din putinele momente in care mi-as dori o sticla de votka buna. Oh.. well, I still have my trusted ciggarette pack around. My best friend in warm or cold nights. Music, darkness, coke and ciggs... What can you ask for more?

Si uite asa, stateam si ma gandeam what the fuck is wrong with me? Or my life, or that matter? I mean, I have anything I need, or wanted, for that reason. I have more than I had yesterday. And I filled my life with meaningfull people, with people that count for me... I can't complain of a low material situation either. Not the best, not the worst either... But, I strive for more, and I sometimes wonder why?

Gaming and life in 25 years from now.

Hei. Neata. N-am mai scris de ceva timp, si sincer, imi era dor. Voi ce mai faceti? Eu sunt bine, relativ, ca intotdeuna. Could've been better. Un an si ceva de nightshifting. Incerc sa ma pun pe picioare si sa-mi implinesc cateva scopuri, sper sa ajung la ele cat mai curand posibil. And finally, m-am apucat de scoala de soferi. De A. Sa vedem unde o sa ajung cu asta si cat de repede. Ce-i drept, n-am mai fost acolo de saptamana trecuta, dar sunt si la mana unui amic. Since I don't know how to ride a bike, he has to baby-sit me after the instructors and the usual students leave. Dar sa vedem. :P Wish me luck.

Anyway. N-am nici un chef sa stau sa scriu astazi despre lucruri meaningfull, si tinand cont ca de cand am scris ultimul blog post am terminat Star Trek: The Original Series si m-am apucat de Voyager, am chef sa o ard SF. Bine, asta combinat cu lansarea de curand a Diablo 3, in wich I sank my teeth in from the first hours of going live, plus cateva articole de pe Cracked.com m-au facut sa ma gandesc cam incotro se indreapta societatea noastra. And it's a hellish sight, I can tell you that!