marți, 30 octombrie 2012

Patriotism, de ce da?


Intamplator nu am putut sa ignor in ultima vreme situatia din scumpa noastra tarisoara. (Si nu sunt ironic acum, vedeti mai jos).

Tot balamucul cu intrunirea Popularilor Europeni la Bucuresti, in acelasi timp cu mitingul USL-ist. (Stiu ca am zis ca nu fac politica pe blog, but bare with me a moment.)

Acum, eu stiu foarte bine ca in situatia socio-politica de astazi culoarea politica are mai mult, dar in general mai putina legatura cu definitia ei statutara. Si pana una alta, liberalii sunt socialisiti si socialistii sunt liberari, daca da bine in buletinele de vot. Sa nu mai zic de democrati care ajungi taranisti daca le arati o stampila, iar taranistii care... Astia nu mai sunt si punct.

Dar, indiferent, am avut placerea sa ma conversez cu un amic foarte bun de-al meu ce e foarte anti-Basist, el de felul lui, si foarte pro-USL-ist, ceea ce in general, nu ma deranjeaza. Fiecare face ce vrea el, and what's all. (Nu intelegeti ca eu sunt pro-Bashe). Imi spune cum se uita la miting (Daca era acolo sau nu, asta nu mai tin minte) si cum s-a umflat o vena pe tampla vazand un steag rosu PSD-ist.

miercuri, 24 octombrie 2012

Eu si prietenii mei jurnalisti


Buna seara. Si bine v-am regasit. Cred?

Nu stiu ce pot zice, azi doar aveam foarte tare chef de scris. Don't ask me why.

Anyway. Comming back to talking about people, I guess. I love people. I love people that thing their better than other people.

Si cel mai bine intra in tagma asta artistii si jurnalistii. Doamne, iubesc oamenii astia. Iubesc autismul lor. Sunt de-a dreptul geniali. Mai ales studentii, ca restul isi mai spala pacatele cand lucreaza la McDonalds, in timp ce-i rog sa nu puna ceapa pe BigMac-ul meu. Asa ca pe aceia ii iert... momentan.

Anyway. Sa incep. Nu stiu, am spus povestea cu "Prietenii mei jurnalisti" vreodata aici? Daca nu, hold on to your horses ladies and gents, 'cuz you'll have a blast.