duminică, 15 iunie 2014

Aprecierea. Sau cum isi bate lumea pula de tine si tu esti prost si taci.

Rant-ul zilei. Ca si asa nu am altceva mai bun de facut, ca pula calului. Zic de acum. O sa injur. Mult. Da' oricum nu veniti voi aici sa ma vedeti pe mine purtandu-ma exemplar. Ca pana mea. Asa ca, fara prea multe prezentari, e timpul sa ploua cu mui.

Deci. Am o problema cu oamenii prosti. In principiu. Am o mai mare problema cand sunt luat eu de prost. Dar cea mai mare problema o am atunci cand imi dau seama ca eu sunt prost. Atunci ma apuca spumele, grav. Ca azi. Asa, gen, de mijloc de saptamana.

Si am o problema atunci cand faci ceva pentru cineva, si acea persoana prefera sa-si bata pula de tine. Nu caut in puii mei aprecieri, statui si memorandumuri scrise. Nu caut nici macar un acatist. Sau sa-ti mai aduci aminte de mine dimineata. Da' macar, in puii mei. Nu ma lua la pula atunci cand imi rup din timpul/interesul si atentia mea pentru tine. Ca e de porc. Rau.

Si inteleg ca toti suntem asa, jur. Ca e simplu sa mergi pe default mode. Si sa zici, da coi, totul mi se cuvine, iar in ce e mai putin decat perfect, prefer sa-mi bag pula. Dar nu e chiar asa. Nu esti tu centrul universului. Pula mea. Chiar nu esti. S-ar putea ca existenta ta sau non-existenta ta sa fie la fel de importanta pe pamantul asta cat un gandac de bucatarie. Ba chiar mai putin. Ala poate ajunge sa fie mancat de un paianjen care o sa salveze viata unui copil de un tantar purtator de malarie. Si da, daca vrei sa o ard asa, pot minimiza existenta unui om la mai putin decat a unui gandac. La fel de mult cum pot sa o maximizez catre centrul universului. Don't give yourself too much credit. The one that should receive those credits would be the people around you that put up with your shit.


Inteleg ca avem toti momentele noastre de glorie, cand ne bagam pula maxim in orice. Inteleg ca toti, aproape zilnic, traim in stres. Si inteleg ca toti avem momente cand simtim ca se rupe pamantul sub noi. Pfuai! Numai eu stiu cate am zis si am regretat dupa. Numai eu stiu cat am injurat fara drept si cat am tipat doar ca cineva a avut tupeul sa se uite la mine intr-un moment in care aveam nervii mai intinsi ca o coarda de chitara. Dar ai cea mai vaga idee ce-am facut dupa? Uite, am pus mana pe telefon si mi-am cerut, in pula mea, scuze. Si am regretat ca m-a luat gura pe dinainte.

Si chiar inteleg asta. E ok. Si am multe momente in care sunt luat la pula, si tac si inghit. Zic, ok, e nervos. E ok, se accepta. Trecem peste, vedem unde-i problema, o rezolvam, in pula mea, o rezolvam, si mergem mai departe. Fara resentimente. Fara cacaturi. Si numai eu stiu de cate ori am auzit pe cineva ca vrea sa ma vada mort. Nu m-am dus sa-i dau cu tigaia in cap. Si in principiu, pentru ca la ceva timp, ma trezeam cu un mesaj in care scria "Bah, imi pare rau ca am zis ce-am zis." Si ghici ce. Nici atunci nu intorceam cutitul in rana. Nici atunci nu te fac ca pe albia de porci. Zic doar stiu, e ok. Si aia e. We kiss, hug and make up. Mergem mai departe. Daca ar fi sa iau la pula toti oamenii care au marait la mine degeaba pe parcursul anilor, vai de pula mea, eram ori la azil, ori in pamant.

Da' cand vezi ca ma dau peste cap sa-ti fac tie o favoare sau sa-ti fie bine… Cand ma vezi ca-mi ies din mana sa vin sa te ajut/vad/comunic cu tine, iar raspunsul este fix 0. Fix ignorat de mesaje/telefoane/etc. Si dupa mai ai si pretentii de genul rabdare si interes. Deja imi pun puternic intrebarea daca nu cumva tu iti cam bati joc de mine. Pentru ca fix asta inseamna.

O relatie, de orice fel, se tine prin ajutor reciproc, interese comune si comunicare. Nu o sa fie NIMENI alaturi de tine atunci cand te doare ceva, daca tu, la randul tau, nu esti dispus sa faci un minimum de efort pentru a sustine pe altcineva la randul tau. Si cu pula-n cur si cu sufletu-n Rai, jur ca nu merge. Pentru ca stii ce? O persoana va da mult de la sine. Pana mea, depinde de cat de mult insemni pentru acea persoana si depinde de cat de mare e efortul. Si poate o sa inghita. Poate o sa taca, o sa zambeasca si o sa zica, lasa mai, e ok, las de la mine. Merge.

Dar la un moment dat se rupe filmul fratica. Se rupe lantul. Si stii ce se intampla cand se rupe lantul? In general, cineva ajunge cu picioare rupte. Ca motorul se invarte, iar lantul ala o sa-ti futa una bucata zdravana peste crac, de o sa te doara. Metaforic vorbind, ori o sa-si bage pula si o sa te lase in pace. Si ajungi tot tu sa regreti, ca pula mea, prostu/proasta te facea sa te simti bine. Si radeai si erai fericit. Si erai liber si era fucking awesome. Ori se razbuna. Si daca se razbuna, sa te tii. Ca o sa ti-o dea atat de tare incat nu o sa mai fi om dupa aia.

Dar sa zicem ca e ok, si ca nu o sa se razbune. Poate o sa taca, o sa plece si o sa-si linga ranile in liniste. In afara ca singura ta contributie in viata omului ala a fost sa-i futi meciul pe o perioada nedeterminata, il mai lasi si cu sechele. Ca poate data viitoare nu o sa mai aiba incredere. Nu o sa se mai deschida. O sa fie, in pula calului, traumatizat. Din cauza ta. Ah, nu te-ai gandit asa, nu? Tu ti-ai bagat piciorul si ai zis ca e ok, vrei sa fii singur si sa fii lasat in pace. Nu ai realizat cata' sutu-n coaie ai tras cu faza aia. Cat ai chinuit pe cineva pentru ca tu nu ai avut acel gram de minte, ca pula mea, poate-i pasa. Si poate doare. Si poate ca te cauta fix pentru tine, sa-ti fie tie, in pula mea, bine. Nope, e naspa acum, cand stai si-ti dai seama. Cand cineva iti baga mintile in cap. Cu japca.

E simplu sa zici ca totul trebuie sa fie FIX ASA CUM VREI TU. Ca daca nu, nu te intereseaza. E banal. Stii ce s-ar intampla daca am face TOTI asa? Ne-am omora unii pe altii pe strada.

Impresia ta e ca mie imi face placere sa bat orasul dintr-un cap in celalalt, de vreo doua-trei ori, ca sa-ti fac tie pe curierul si tu sa-mi scoti, tot mie, ochii pentru ce futeri ai facut tu? Pe bune? Chiar traiesti cu impresia ca toata omenirea asta, ca toti cei care te inconjoara traiesc doar ca sa-ti faca tie pe plac?

De ce, Dumnezeule, crezi ca esti deprimat zi de zi? Ca esti in puii mei singur. Ca te trezesti dimineata si faci fix ceea ce vrei tu. Pentru ca nu ti-ai batut niciodata capul cu ce vor altii. Ca nu ai inteles lucruri simple. Cum ca daca tu nu dai, si doar iei, o sa ramai in puii mei singur. Si, da, stiu, am auzit-o de zeci de mii de ori. Iti place sa fii singur. E comod. Sa mori tu? E comod sa stai sa plangi cu nasu-n perna? E comod sa te uiti in oglinda si sa te intrebi unde esti, de ce si unde te duci? E comod sa ai relatii, de orice fel, in care bagi un deget, zici ca-i rece si pleci? E comod sa iti gasesti confortul in chestii fara suflet sau care nu depind de tine? E comod ca singurul tau partener de viata e un animal sau mai rau, o masina sau motor? E comod o pula. E fix cosmarul omenirii. Si tu-mi zici ca e comod? Prietene, daca ceea ce spui e adevarat (cum stim prea bine ca nu e, ca daca era nu plangeai de fiecare data cand citeai un e-mail in care cineva pe care ai ajuns sa-l iubesti iti zice ca pleaca) ai nevoie de pastile. Cu pumnul.

Si pe cat de trista si de sinistra e imaginea asta, pe atat de simplu se rezolva. Tot ce trebuie tu sa faci e sa ridici capul din ecranul telefonului/laptopului/calculatorului si sa iesi in lume. Nu mai privi oamenii si lumea printr-un ecran, distant. Traieste-ti in pula mea viata, ca una ai. Si o sa ai (poate) nepoti. Si o sa te intrebe, mosu', ce rasa ma-tii ai facut tu-n viata ta? Ah... te-ai jucat pe calculator. Am inteles. Misto. Altceva? Ah... nu? Pai... stai asa. Cum nu? AH, ti-a fost frica sa te bagi in seama cu lumea, ca o sa-ti faca rau... Aaaaah, am inteles. Pustnic, gen, nu? Crazy cat lady? Gen, aia de la 4, de iti e urat sa cobori pe scari ca pute a hoit? Ah. Am inteles. Naspa. Sper sa nu ajung asa.

Divaghez. Tot ce trebuie sa faci e sa deschizi ochii. Sa vezi ca sunt oameni carora chiar le pasa. De tine. De ce se intampla cu tine. Nu-i mai fute in gura gratuit. Ca asa o sa te urasca. Nu-ti mai baga tu pula atunci cand nu ai chef. Pentru ca exact asa ii aduci in situatia aia de cacat de care zici. In care te vor rani. Ca ti-o ceri, in pula mea. Ti-o ceri grav. Pentru ca nu te deranjezi sa oferi un gram de consideratie.

Iar divaghez. Ziceam ca e simplu. Trebuie doar sa lasi acele persoane sa-ti intre in suflet. Si da, imi dau seama ca NU E SIMPLU. It's fucking scary. It's fucking horrifying. Mai bine m-as bate cu o hoarda de zombie. Sau cu trei dragoni in acelasi timp. Mai bine as face supradoza de heroina decat sa las pe cineva in sufletul meu. Dar stii ce? MERITA! Sa-mi bag pula. Merita. Din orice punct de vedere. Merita. Si daca faci asta, ajungi sa si respecti, iubesti, tii la o persoana. Chit ca e vorba de tipul/tipa care sta pe langa tine cu speranta ca o sa te indragostesti de el/ea. Chiar daca e un amic/a/prieten/a care te ajuta si te sustine, ca te vede, in pula mea, ca esti o epava pe doua picioare. 

Ce incerc sa zic e asa: e o strada cu doua sensuri. Nu doar tu ai probleme. Toti avem. Nu doar tu esti stresat. Si nu doar tu ai dureri. Toti avem. Si uneori, sa-mi bag pula de nu imi vine sa pun cutitul la gat si sa tai. Dar ghici ce, cand aud ca te-ai certat cu maica-ta, las in pula mea problema mea si vin sa te ajut pe tine. De ce? Si nu, surprinzator, raspunsul nu este "de prost". Raspunsul e ca insemni ceva pentru mine. Si daca insemni ceva pentru mine nu ai niciun drept si nu ai niciun motiv sa zici ”n-am chef de tine azi”. Iar daca ma ignori, e josnic. Pentru ca eu nu o fac. Iar atata timp cat eu iti ofer rabdare si intelegere si interes cred ca am dreptul sa primesc fix acelasi lucru de la tine.

Si nu. Sa astepti sa ma calmez. Asta e si mai si. Arata fix cat de mult iti pasa si te intereseaza. Demonstreaza ca te doare-n cot atat de tare, incat zici, n-am chef sa deal with your shit. Daca-ti pasa, you fucking deal with it. Guess what, prolly most of my shit is because of you anyway.

Asa ca daca vezi, in pula mea, ca iti e bine cu mine si cu lucrurile pe care le ofer, si daca stii ca nu vrei sa pierzi toate astea si daca stii ce simti si stim toti, ca se vede, in puii mei, Se vede CLAR, poate singura persoana care nu vede astea, esti doar tu. Atunci, de ce pula calului faci tot ce-ti sta in puteri sa futi meciul? Ca nu-l futi doar pentru mine. Il futi si pentru tine. Si tot tu ajungi sa stai sa plangi cu nasul in perna si sa zici ca toti oamenii sunt de cacat, ca nimeni nu ii pasa de tine si ca mai bine singur. Nu, in pula mea. Deschide ochii. Suntem multi carora ne pasa. Suntem in pula mea milioane. Daca ti-ai ridica nasu' din telefon, poate ai realiza asta.

Daca traiam toti cu frica, inca mai supravietuiam ca niste maimute intr-o caverna pe undeva. Invinge-ti temerile, ca nu te ajuta cu nimic. Nu te protejeaza de nimic si doar iti fac rau. Mult, mult rau. Iti bati pula de tine, si de altii, intre timp. Daca te lauzi ca esti o persoana buna, daca iti place sa zici ca-ti pasa si ca-ti faci griji, daca simti, in pula mea, ca nu poti fara cineva, atunci nu te mai purta cu acea persoana ca si cu ultimul jeg de pe pamant. Pentru ca oamenii inghit. Dar inghit, pana le ajunge. Si dupa aia, ori se ridica si pleaca, ori defuleaza. Si in ambele cazuri TU o sa fii cel care plange ca un bou pentru ce-ai avut si ce-ai pierdut.

Si stii ce e de cacat? Ca deja o faci. Ca deja stii toate astea. Le realizezi. Le intelegi. Da' deh. Incapatanarea e crunta. Si preferi sa-ti iei aceasi palma peste bot de la viata, again, and again, and again. Pana cand? Pana o sa stai in casa cu 30 de pisici contempland sinuciderea? Asta este viitorul pe care ti-l doresti? Inghiti cacaturi de la sefi. Inghiti cacaturi de la colegii de camera/facultate/munca. Si taci din gura. Si nu zici nimic, si zambesti. Dar pentru ca de acea singura persoane care ar merge prin focurile iadului pentru tine tu-ti bati pula si ii zici ca n-ai chef?

E trist. E deprimant. Si nu, sa nu vad vreo lacrima sau sa aud vreun scancet. Sigurul lucru pe care tu trebuie sa-l faci e sa intelegi. Si sa pui in aplicare. Sa inchizi telefonul. Laptopul. Sa te imbraci. Si sa taci in timp ce o faci. Si nu, n-ai voie sa gandesti. Nu ai dreptul. Trebuie sa demonstrezi ca STII sa folosesti acea unealta. Trebuie sa iesi afara din casa. Si trebuie sa te duci si sa faci tot ce-ti sta in puterile tale sa make shit work. E singurul tau drept si unica ta responsabilitate. E singura ta solutie. Asta daca vrei, macar, sa gusti ce-i aia fericirea.

Iar daca nu... Oh well. Alcoolism, drug addictions, cats and total and utter misery. That's what I forsee for you, my dear fucking friend in a fucking mirror. Asa ca tin sa-mi cer scuze tuturor pe care i-am impulit saptamana asta pe gratis. Incepand de la prieteni si sfarsind cu familia. Si vreau sa zic ca stiu ca nu intotdeauna fac cele mai intelepte alegeri. Si stiu ca nu intotdeauna sunt cea mai usoara persoana de acceptat si de inghitit. Multumesc tuturor care o fac, totusi. Si sper sa am si eu taria necesara sa-mi musc limba atunci cand  e cazul, si sa ma scol de pe canapea sa fiu alaturi de cei care-mi sunt alaturi. :)

O seara in gri. Ca de culori, ne-am saturat. ;) Va las pe Within Temptation - Faster. Doar pentru acea scena de la inceput, toti fiind intr-un fel sau altul in coltul ochilor cuiva.

Ne poti gasi pe:

Twitter
Facebook

4 comentarii:

  1. Asa DA! Ar trebui sa iti urmez exemplul aici si sa incep sa imi bag si eu si sa imi scot si sa... etc. Dar ajung si acolo. Tot ce-mi trebuie doar putin curaj/tarie... sau poate un push! :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Sper sa fie push-ul de care ai avut nevoie. :)

      Ștergere
  2. Nu-mi vine să cred că încă postezi pe aici. :O

    RăspundețiȘtergere